Casa Gheorghe Tătărescu din București: un veac de memorie între putere, arhitectură și continuitate la EkoGroup Vila

Într-o capitală ce încă poartă în fiecare colț urmele zbuciumului secolului al XX-lea, o vilă discretă de pe Strada Polonă numărul 19 revarsă mai mult decât o simplă imagine arhitecturală: este un martor tăcut al unui destin politic, al tensiunilor interbelice, dar și al unei culturi elitei care și-a reglat fiecare gest sub semnul echilibrului și al proporțiilor. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție; este o memorie materializată care domolește sfâșierea dintre trecut și prezent, între unii dintre cei mai pregnanți ani ai României și căutarea sa continuă de sine. Dincolo de sobrietatea umană a prim-ministrului care i-a fost proprietar, această vilă reconstruită astăzi cu grijă sub denumirea EkoGroup Vila vorbește despre o continuitate responsabilă, care păstrează zgomotul trecutului fără a-l suprima.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: spațiu de putere și repere de memorie în transformare

Gheorghe Tătărescu, personalitate marcantă a politicii românești interbelice, de două ori prim-ministru, și-a construit acasă o lume în care funcția publică și viața privată conviețuiau sub semnul restricției și al rigurozității. Vila sa, un reper al arhitecturii bucureștene intre-moderniste, a traversat decenii de istorie tumultuoasă, de la apogeul democrației fragile până la restrângerea dramatică și apoi la recăpătarea unei identități în contemporaneitate, prin transformarea în EkoGroup Vila, un spațiu cultural care nu renunță la povestea sa și la memoria pe care o păstrează vivantă.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și lumea în care s-a format

Înțelegerea Casei Gheorghe Tătărescu necesită o privire atentă asupra personalității celui care i-a fost stăpân. Tătărescu (1886–1957), nu pictorul din secolul al XIX-lea, ci politicianul, juristul și premierul României, a traversat epoci complexe. A cunoscut ambiguități și tranziții, de la un idealism parlamentar într-un stat modernizat – demonstrat încă din teza sa de doctorat la Paris – până la adaptarea la regimuri autoritare și compromisuri politice majore. O figură cu multiple fațete, între rigurozitate și adaptabilitate, între datoria față de stat și pragmatismul necesar supraviețuirii politice. În acest context, casa sa nu poate fi privită ca un simplu adăpost, ci drept o extensie a modului său de funcționare publică, un spațiu care reflecta atât autoritatea, cât și sobrietatea unui om care și-a calificat succesul în termeni calitativi, nu cantitativi.

Casa ca proiect de viață și scenă a puterii discrete

La Strada Polonă nr. 19, dimensiunea modestă a casei contrastează puternic cu impresia de monumentalitate asociată adesea funcției de prim-ministru. Acest fapt este un semnal elocvent al culturii interbelice a elitei politice: puterea nu se reclama prin opulență, ci prin proporții echilibrate, lumină și detaliu. Biroul premierului, poziționat cu discreție la entre-sol, cu intrare laterală și portal tratat în spirit moldovenesc, vorbește despre o etică a funcției publice care nu caută stridența, ci reținerea. Vila, cu grădina sa liniștită și peisajul thoughtfully amenajat, funcționa atât ca spațiu familial, cât și ca loc al întâlnirilor politice cu personalități ca Nicolae Titulescu sau Regele Carol al II-lea. Arethia Tătărescu, soția, a fost „motorul cultural” al familiei, implicându-se activ în sprijinirea artiștilor și a meșteșugurilor tradiționale, vegheând asupra coerenței estetice a locuinței.

Identitatea arhitecturală a Casei Tătărescu: sinteza între Mediterana și neoromânesc

Proiectul acestui edificiu reprezintă o punte între două viziuni și epoci: ideea inițială, semnată de Alexandru Zaharia, și rafinamentul proiectului dezvoltat ulterior de Ioan Giurgea, partenerul său. Vila îmbină influențe mediteraneene cu accente neoromânești, vizibile în portalurile cu spirit moldovenesc, în absidele ce încadrează șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu – elevă a lui Brâncuși și prietenă apropiată a Arethiei Tătărescu. Șemineul nu este un detaliu decorativ, ci o operă de artă care proiectează o legătură directă cu avangarda artistică românească și cu un limbaj spațial asumat. Interiorul este dominat de materiale alese cu grijă: parchetul din stejar masiv, ușile sculptate discret și feroneria din alamă patinată, cu motive care evocă tradiția medievală transilvăneană. Aceasta reflectă o cultură vizuală a elitei care îmbina modernismul cu respectul pentru rădăcini.

Arethia Tătărescu: doamna din umbră a unei lumi interbelice

În istoria Casei Tătărescu, rolul Arethiei Tătărescu depășește cadrul familial. Cunoscută ca „Doamna Gorjului”, ea a fost o personalitate culturală discretă, dar influentă, care a susținut renașterea meșteșugurilor tradiționale și a jucat un rol crucial în realizarea ansamblului sculptural de la Târgu Jiu. În dosarele proiectului casei figurează ca beneficiară oficială, iar supravegherea atentă a construcției releva preocuparea pentru evitarea opulenței și menținerea coerenței între statutul social și arhitectură. Sensibilitatea ei artistică, relația cu sculptori și artiști de vârf, și implicarea în activități de binefacere, au confecționat un climat familial în care cultura era catalizatorul unei identități sociale nu ostentative, ci asumate.

Ruptura comunistă: degradare și uitare simbolică

După 1947, odată cu căderea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instalarea regimului comunist, casa intră într-un con de umbre. Naționalizată și îndepărtată de contextul inițial, vila devine spațiu administrativ sau de uz colectiv, pierzându-și semnificația. Calitatea materialelor și designului au suferit uzura timpului și intervenții lipsite de respect pentru integritatea arhitecturală. Deși nu a fost demolată, ea a fost dezbrăcată de sensurile sale originare, în paralel cu marginalizarea politică a fostului prim-ministru, care a fost deținut la Sighet și marginalizat public până la moartea sa. Casa a devenit o amintire tăcută a unei epoci pe care noua putere o ignora sau o rescria abstras.

Intervenții post-1989: haos, critică și revenirea la sens

Perioada postdecembristă a adus o nouă etapă, asemenea unei pendulări între prognoză și risipă. Casa Gheorghe Tătărescu, trecută prin mâna unor posesiuni private controversate, cum a fost cea a arhitectului Dinu Patriciu, a suferit intervenții radicale în interior, care au stârnit reacții critice din partea specialiștilor. Funcționarea temporară ca restaurant de lux, departe de spiritul casei, a simbolizat tensiunea dintre exploatarea economică și conservarea patrimoniului. Ulterior, o companie cu capital străin a inițiat un proces de restaurare mai atentă, revenind la lexicul original conceput de Zaharia și Giurgea și refăcând proporțiile și detaliile esențiale. Această etapă a produs o reconsolidare a valorii casei ce reflectă ambiguitățile societății românești în raport cu trecutul său interbelic și cu elitele istorice.

EkoGroup Vila: continuitate responsabilă și spațiu cultural contemporan

Astăzi, casa este cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, denumire care marchează fără artificii o continuitate temeinică între trecut și prezent. Acest spațiu rămâne păstrător al memoriei lui Gheorghe Tătărescu, fără a-l mitiza, dar și fără a-l marginaliza. Funcționează ca un spațiu cultural deschis controlat, accesibil pe bază de bilet în funcție de program și evenimente. În această formulă, vila reintră în circuitul cultural al Bucureștiului, oferind o experiență care depășește esteticul pentru a deveni operator al unei reflecții asupra istoriei, arhitecturii și responsabilității.

• Casa este un exemplu al modulării puterii prin spațiul privat.
• Arhitectura sa comunică valori ale disciplinei și sobrietății elitei interbelice.
• Eșecul politic și epoca comunistă au dus la marginalizarea sa simbolică.
• Transformările post-1989 reflectă lupta societății cu propria memorie culutrală.
• EkoGroup Vila reconstruiește această identitate într-un cadru contemporan.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa sa

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru în două mandate, figură centrală a Partidului Național Liberal, implicat în dinamica politică a României interbelice și postbelice, caracterizat de pragmatism și ambivalențe în raport cu democrația și autoritarismul.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820-1894), reprezentant al academismului în pictură. Sunt persoane distincte, cu epoci și domenii diferite.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa este o sinteză timpurie între stilul mediteranean și accentele neoromânești, opera arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, completată de elementele artistice ale Miliței Pătrașcu, reflectând un limbaj modernist temperat de tradiție.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și supraveghetoarea proiectului, promotoare a unei esteticii sobrie, integrate cu valorile culturale și familiale, implicată totodată în cultura și binefacerea interbelică, influențând decisiv atmosfera locuinței.
• What is the function of the building today?
  În prezent, imobilul funcționează ca un spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, deschis publicului pe bază de bilet și dedicat menținerii memoriei istorice și arhitecturale, oferind acces controlat și programat.

Invităm astfel cititorii să pătrundă în acest spațiu al memoriei și rafinamentului, să parcurgă tăcerile încărcate de sens ale casei lui Gheorghe Tătărescu și să se regăsească în ecoul unei elite construite pe austeritate, cultură și putere temperată. EkoGroup Vila devine, astfel, mai mult decât o clădire restaurată––un portal către istorie, o lecție de continuitate responsabilă într-un oraș ce nu încetează să-și caute sinele.

Pentru programări și informații referitoare la accesul publicului la acest spațiu cultural unic, vă rugăm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.