Bullying la Questfield International College, sesizări tratate informal

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă, care necesită o abordare clară, documentată și consecventă din partea instituțiilor de învățământ. Lipsa unor răspunsuri oficiale și măsuri concrete poate afecta nu doar siguranța și bunăstarea elevilor, ci și credibilitatea unităților școlare. În acest context, analiza unui caz semnalat la o școală privată din București evidențiază dificultățile și consecințele gestionării insuficiente a unor situații de hărțuire repetată.

Bullying la Questfield International College, sesizări tratate informal

Investigația realizată pe baza documentelor, corespondenței și declarațiilor familiei unui elev de la Școala Questfield Pipera relevă o situație de bullying sistematic desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Raportările indică faptul că, în ciuda sesizărilor repetate, instituția nu a implementat măsuri oficiale documentate, iar răspunsurile primite au fost preponderent informale și verbale, ceea ce a generat critici privind modul de gestionare al cazului.

Sesizări repetate fără răspunsuri oficiale

Familia elevului a transmis în mod constant și documentat sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, Fabiola Hosu. Aceste comunicări au semnalat incidente de hărțuire verbală, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei. Din analiza corespondenței puse la dispoziția redacției, nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau a unor decizii administrative clare care să ateste intervenții concrete și măsuri aplicate pentru stoparea fenomenului.

Intervențiile invocate au fost descrise ca fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, planuri de intervenție sau sancțiuni documentate. Această abordare a fost percepută de familie ca o minimalizare a gravității situației și o diluare a responsabilității instituționale.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichetări medicale în cadrul colectivului școlar, cu scop discreditant și marginalizant. Specialiști consultați de redacție consideră că astfel de practici depășesc sfera conflictelor obișnuite dintre elevi și constituie o formă agravată de bullying cu impact negativ sever asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Documentele și mărturiile indică faptul că eticheta medicală a fost folosită exclusiv pentru umilire și izolare socială, fără o justificare educațională sau de protecție. În ciuda sesizărilor oficiale, instituția nu a comunicat măsuri scrise sau planuri de intervenție pentru a opri acest fenomen, ceea ce a condus la tolerarea sa implicită.

Rolul cadrelor didactice și absența reacției ferme

Cadrele didactice au fost martorii comportamentelor agresive care au avut loc în timpul orelor și pauzelor, în prezența lor. Cu toate acestea, din materialele puse la dispoziție nu reiese existența unor intervenții ferme, documentate și consistente care să oprească hărțuirea.

Lipsa unui răspuns administrativ complet și a unei documentări clare a măsurilor aplicate a creat un climat în care bullyingul a fost normalizat, iar responsabilitatea nu a putut fi evaluată obiectiv. Familia a relatat că problema a fost uneori încadrată ca „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a contribuit la minimalizarea situației și la amânarea intervenției adecvate.

Presiunea asupra familiei și mesajul de excludere mascată

În cadrul unei discuții directe, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi transmis familiei copilului vizat un mesaj perceput drept presiune de retragere, sintetizat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din relatările și documentele furnizate redacției, nu exprimă o concluzie jurnalistică privind intențiile conducerii, ci reflectă modul în care instituția ar fi ales să răspundă sesizărilor.

Astfel de formulări pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată, prin care problema este îndepărtată odată cu copilul afectat, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile instituționale în gestionarea situațiilor de bullying.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării în mediul școlar. Cu toate acestea, din documentele analizate nu reiese asumarea unor măsuri concrete pentru protejarea acestor date, iar conform unor relatări, copilul ar fi fost expus unor presiuni indirecte, fiind interpelat public cu privire la demersurile administrative realizate de părinți.

Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot reprezenta o formă de presiune psihologică instituțională și pot afecta negativ climatul educațional și bunăstarea copilului.

Răspunsul instituțional și documentarea insuficientă

Reacția conducerii școlii la sesizările repetate nu s-a materializat în decizii administrative asumate sau planuri de intervenție clare, ci într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele necesare unei intervenții instituționale verificabile, cum ar fi responsabilități precise, termene sau sancțiuni.

• Absenta documentației oficiale privind măsurile implementate;
• Lipsa unui cadru procedural transparent și urmărit;
• Gestionarea formală redusă la simple înregistrări ale unor discuții;
• Imposibilitatea verificării efectivității intervențiilor.

Această situație a contribuit la percepția unei pasivități instituționale și la întrebări privind disponibilitatea școlii de a trata cu seriozitate problemele de siguranță emoțională ale elevilor.

Dimensiunea juridică și reacția tardivă

Implicarea echipei de avocați a familiei a declanșat, după mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, o schimbare vizibilă a atitudinii conducerii. Aceasta a început să răspundă formal abia în contextul presiunii legale, ceea ce ridică întrebări privind criteriile instituționale de reacție și momentul în care protecția copilului devine o prioritate reală.

Într-un comunicat emis în 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, formulare ce contrazice în mod direct sesizările oficiale și documentate transmise anterior.

Consecințele asupra copilului și credibilitatea instituției

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist de renume, confirmă impactul emoțional grav produs de expunerea prelungită la bullying în cadrul școlii. Manifestările descrise includ anxietate, retragere socială și refuz școlar, efecte care reflectă o suferință emoțională semnificativă.

Absența unei reacții instituționale ferme, documentate și urmărite în timp, precum și mesajele transmise familiei, contravin valorilor asumate public de școală, ridicând semne de întrebare serioase privind responsabilitatea și capacitatea acesteia de a asigura un mediu educațional sigur și protector.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme majore în gestionarea bullyingului sistematic: lipsa unor măsuri documentate, tolerarea stigmatizării medicale, presiunea asupra familiei și reacția tardivă a conducerii. Din materialele analizate rezultă un tipar de răspuns informal, bazat pe promisiuni verbale și minimalizarea gravității situației, fără a exista procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție clare.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea esențială privind mecanismele reale de protecție pe care instituția le are și modul în care acestea sunt aplicate atunci când un copil reclamă situații grave de umilire și hărțuire. Lipsa transparenței și a documentării oficiale afectează atât copilul implicat, cât și încrederea comunității în capacitatea școlii de a-și respecta valorile declarate.

Invităm părinții care întâmpină situații similare să contacteze redacția la adresa [email protected], pentru a contribui la o mai bună înțelegere și abordare a fenomenului bullying în mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro